Pagini

luni, 29 aprilie 2013

Postavarul. Abruptul Itvig-Muchia Caprioarei

      Traseu de alpinism tehnic. Grad de dificultate cotat 4B; 5 A0 (6+); 6 lc.

             Vremea frumoasa din ultima perioada ne indeamna sa nu mai stam acasa. Nu ca pe vreme rea am sta :). Pentru finalul acesta de saptamana ma gandeam ca am putea catara ceva prin Postavarul. Ce anume vedem la fata locului.

Duminica dimineata iar sunt matinal, la ora 6 deja sunt in tramvaiul 41 care ma duce la Piata Presei unde ma asteptau colegii. In tramvai ma amuza un cersetor (orb?) care avea ochelari 3D :)). Sustinea ca ia prescris nush ce doctor. Il iau la intrebari nitel, aflu ca luna lui de "munca" e mult mai bine platita decat a mea. La biserica Casin omul nostru coboara, aici e locul lui de munca,imi cere niste bani, eu ii urez sa pasca fericit.
Ma intalnesc cu Mitrut si o luam spre locul nostru pentru aventura de azi. Pe drum mai culegem pe Johnny si pe Miruna, lasam masina la Poiana Inului si o luam usurel pe potecuta ce duce la Peretele Animalelor. Avem o incepatoare printre noi azi :) asa ca o sa cataram ceva care sa n-o sperie asa din prima. :)







La baza traseului ne echipam, Johnny face echipa cu Miruna, eu cu Mitrut. Ii mai explicam fetei cum sta treaba cu filatul capului de coarda, ei pleaca primii in traseu. Traseul are 6 lungimi de coarda si urmareste linia clara a muchiei pe 240 m difierenta de nivel. Noi am legat primele 2 lungimi intr-una singura deci la final au fost doar 5.

In prima lungime se pleaca din partea stanga a crestei, Sunt putine pitoane, dar nu e dificil. Doar expunerea care creste cu fiecare pas :).







Prindem din urma echipa din fata, dar regruparea e comoda, avem loc toti. Urmatoarele 2 lungimi sunt la fel, putin asigurate, se merge pe linia crestei.
















In lungimea care urmeaza, e pasajul cel mai dificil din traseu. Incepe cu o mica traversare spre stanga, dupa care direct in sus pe fisura. Ne distram copios pe seama Mirunei care se plange ca nu poate, dar mai urca un metru :). Trecem toti si ne intalnim in regruparea de deasupra pasajului.










Pe ultima lungime  se urca 3m drept, apoi un traverseu de circa 1 m spre stanga, pe sub o burta, apoi se urca pe un horn de 5-6m. Dupa iesirea din horn traseul urca in trepte pana la final, in zona de copaci. Regruparea finala se face la un copac.











Gata, am scapat si de espadrilele care ne-au terminat picioarele si de soarele care ne-a prajit bine. Ne tragem in poza de final, strangem echipamentul,si spre masina si acasa.

E o placere sa te cateri la Itvig.
Pace :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu