Bucegi. Vâlcelul Ţancurilor

                     Partener de tura Catalin. E noiembrie, pe la munte a nins ceva, ne gandim sa facem o vale din versantul nordic al Morarului. Ne intalnim vineri seara in Busteni si o luam usurel spre cabana Poiana Izvoarelor unde o sa dormim.

Sambata, foarte matinali, ne indreptam spre Valea Morarului. Intentionam sa parcurgem Valcelul Tancurilor.

E ceva zapada dar nu suficienta cat sa acopere saritorile. Nu-i nimic, nici nu ne doream asta :).
Ne echipam si ne indreptam spre primele saritori ale valcelului.

Curand dam si de prima mare rupere de panta a valcelului. Cercetam cu atentie locul, s-o cateri direct e cam dificil, asa ca facem un scurt rapel si cataram peretele din dreapta.

Cataram cam 2 lungimi pe peretele respectiv si apoi printr-un rapel coboram in firul vaii deasupra saritorii.

Ne reluam ascensiunea pe firul valcelului pana ajungem sub urmatoarea mare rupere de panta. De data asta gasim o posibilitate de a inainta pe peretele din stanga printr-un diedru ce ne scoate pe creasta dintre valcel si valea vecina.

Inaintam pe creasta pana gasim posibilitatea de a cobora in valcel. In continuare desi nu scad din dificultate, saritorile se pot catara direct.

Mai urcam pe valcel pana unde acesta se pierde sub peretele Acului Mare si traversam stanga in Valea Poienii pe care vom urca pana in Braul Acelor.

Se apropie inserarea, am cam sarit din schema cu timpul. Catalin se baga pe o fata, e cam naspa, jertfeste un piton dar rezolva problema :).
Destul de dur valcelul asta, te munceste ceva.

 Am vrea sa continuam pe Creasta Morarului spre Omu dar intunericul si viscolul ce s-a starnit ne calmeaza. Decidem sa ne retragem. Urmeaza o coborare aventuroasa, cu multe rapeluri,  pe Valea Bujorilor pana in poteca marcata si apoi lungul drum catre Busteni unde ajungem pe la 2 dimineata :)
Pace :)